„Băștinașul” de Petru Istrate este o carte superbă care garantează cititorului bucuria întâlnirii cu personaje desprinse parcă din legendă. Figura „Băștinașului” domină elegant romanul și atinge viețile celor cu care interacționează. Cu măiestrie, autorul împletește armonios povestea fascinantă a personajului „Băștinașului” cu cea a celorlalte personaje care se dezvăluie timid. Se observă ușurința cu care autorul schimbă registrul narativ și, implicit, modelează trăirile cititorului. Rezultatul este în avantajul cititorului care, este profund înduioșat de prietenia dintre „Băștinaș” si „copil” și, trăiește cu intensitate, durerea pierderii Linoriei. Tulburătoare și cunoașterea profundă a femeii care răzbate din paginile acestui roman. Recomand cu căldură acest roman.

Te poate o carte vindeca? Dacă da, atunci acea carte este “Omul în căutarea sensului vieții “de Viktor E. Frankl. Autorul îl convinge pe cititor, prin exemple, printre care și cel personal, precum și printr-o argumentație superbă, că sensul vieții se modifică permanent dar nu încetează să existe. Pentru a-i ajuta pe semenii săi să-și găsească acest sens (care, în cazul lui Frankl, s-a dovedit a fi sensul vieții sale) acesta le pune la dispoziție cele trei căi de natură să îi conducă pe cititori la deznodământul dorit. Zămislirea acestei cărți, după ce primul manuscris s-a pierdut în lagăr, a fost, în sine, sensul vieții autorului la un moment dat. Mă simt privilegiată să mă număr printre cititorii acestei cărți.

“Pacienta tăcută” este o carte construită ca un joc de șah. Cei doi jucători încep timid, își observă mișcările, își măsoară forțele și apoi atacă. Cititorul, deși este făcut șah mat de Alex Michaelides, este în câștig fiind beneficiarul unei narațiuni superbe, cu personaje complexe, care trăiesc și se dezvoltă tocmai datorită abilității naratorului de a le însufleți. La fel ca și în “Feciaoarele” de același autor, mitul ca simbolistică apare și în “Pacienta tăcută”. Obișnuit de acum cu stilul autorului, cititorul, deși se așteaptă la un deznodământ michaelidesian, este, și de această dată, plăcut surprins de final. Recomand această carte.

Experiența trăită de Dr. Edith Eva Eger în lagărul de concentrare de la Auschwitz nu este doar magistral prezentată de autor, trăită de cititor prin forța descrierii acesteia, dar și psihanalizată de Dr. Eger. Cartea “Alegerea - Acceptă cu bucurie posibilul” trece dincolo de narațiune, dându-i cititorului instrumentele necesare pentru a-și conștientiza și depăși propriile limite, frici. Într-o societate în care, în mod constant, căutăm repere această carte ne vorbește despre durere și (auto)vindecare, dar și despre dorința de a deveni un profesionist de excepție și de a te pune, cu multă dăruire, în slujba celor care au nevoie de ajutorul tău.

Fecioarele de Alex Michaelides, este o carte care nu se dezvăluie până la ultima pagină. Intriga romanului se dezvoltă în strânsă legătură cu miturile grecești, pe fundalul vieții de colegiu la Cambridge. Folosind miturile grecești, autorul construiește tensiunea poveștii care pune stăpânire pe cititor. Tehnoredactând, partea de introspecție a unuia dintre personajele cheie, cu caractere diferite față de restul romanului, autorul îl pune pe cititor în gardă cu privire la importanța acestei părți. Cu toate acestea finalul este neașteptat. În plus, cititorul nu poate să nu remarce acuratețea documentării autorului în subiecte contemporane, precum terapia de grup. Recomand acest roman.

Cartea "Profesorul și nebunul" de Simon Winchester impresionează încă de la copertă. Ideea de a avea definiții ale cuvintelor pe copertă este genială. Cititorul nu poate decât să admire tenacitatea profesorului James Murray, editorul dicționarului Oxford, dar și geniul lui William Minor. Minor nu doar că a pus la dispoziție un număr foarte mare de fișe conținând cuvintele culese de el, dar a fost cel care, datorită sistemului său propriu de arhivare, a reușit ca, într-un moment de criză a proiectului lui Murray, să producă definiția salvatoare. Minor a fost cel care a trimis echipei lui Murray nu mai puțin de 27 de fraze pentru cuvântul “art”. Meticulos, profund, inteligent, dedicat, chiar obsedat, Minor a fost omul potrivit la locul și timpul potrivit pentru proiectul profesorului Murray. Măiestria autorului constă în abilitatea acestuia de a îmbina elementele de documentare cu povestea personajelor care au trăit și concurat la elaborarea dicționarului. Cititorul este înduioșat de legătura creată între cei două figuri proeminente ale cărții. Profesorul Murray se dovedește a fi un prieten adevărat al omului mistuit de demonii bolii, William Minor, militând pentru întoarcerea celui din urmă acasa. Acestea sunt doar câteva motive pentru care recomand aceasta carte.