Lucrarea reuneste Codul muncii (republicat in M.Of. nr. 345 din 18 mai 2011) si Legea dialogului social (republicata in M.Of. nr. 625 din 31 august 2012), cu modificarile ulterioare, inclusiv cu cele care au fost introduse prin Legea nr. 1/2016 (M.Of. nr. 26 din 14 ianuarie 2016), oferind astfel o imagine de ansamblu asupra celor mai noi si mai importante schimbari aparute in legislatia muncii. Cunoasterea si intelegerea legislatiei este facilitata prin intermediul a numeroase note utile si corelatii legislative, precum si prin notele de subsol si istoricul prezentat la inceputul actelor. De asemenea, deciziile Curtii Constitutionale si ICCJ incidente in materie sunt introduse direct sub articolele la care se refera. De notat in editia prezenta esteD.C.C. din 5 mai 2016 prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 52 alin. (1) din Codul muncii sunt neconstitutionale. Curtea Constitutionala a constatat ca masura suspendarii contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, pe durata cercetarii disciplinare prealabile, constituie o restrangere disproportionata a dreptului la munca, ocrotit de art. 41 alin. (1) din Constitutie.
Fragment din lucrare:
„Sectiunea a 5-a. Concedierea colectiva. Informarea, consultarea salariatilor si procedura concedierilor colective
Art. 68. [Definitie] (1) Prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
(2) La stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv, potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Art. 69. [Obligatiile angajatorului] (1) In cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, cu privire cel putin la:
a) metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere numarului de salariati care vor fi concediati;
b) atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati.
(2) In perioada in care au loc consultari, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris, urmatoarele:
a) numarul total si categoriile de salariati”