„Cu multi ani in urma, strazile din Cihangir, pline de pante si scari... Casele din lemn, linistite nu fusesera inca inlocuite de cladirile din beton. Cele mai multe dintre ele stateau sa cada si una dintre acestea prin care totdeauna se simtea adierea vanturilor ce suflau deasupra Bosforurului, era Cinci Sevim aflata pe strada Purtelas.

Pe strada Purtelas nimanui nu-i pasa de ce fac ceilalti...

Si atunci se inalta strigatul de ajutor... Cinci glasuri se ridica din nevoia de iubire, din teama de singuratate, din dorinta de a se cunoaste pe sine si se unesc intr-unul singur, cel al doctorului Samimi, personajul principal al acestui roman. De fapt este revolta fiintei umane neluate in seama, ignorata in mijlocul multimilor, abandonata si lipsita de ajutor.“