Fragment din cartea "Frumoasele adormite" de Yasunari Kawabata:

"Tocmai pentru ca fata era atat de tanara, in pieptul lui Eguchi se trezisera dorinte pacatoase, dar apoi s-a gandit ca pentru batranii care veneau in taina in aceasta casa a "frumoaselor adormite" ele nu insemnau doar amintirea melancolica a tineretii lor pierdute, ci si ceva care ii facea sa uite de raul si de pacatele facute pana atunci in viata. Batranul Kiga, care il trimisese aici, nu-i spusese bineinteles nimic din secretele celorlalti clienti. Probabil ca membrii permanenti ai clubului batranilor nu erau multi. Si era de asemenea clar ca acesti batrani erau oameni care avusesera succes in viata, si nu niste ratati. Dar erau si unii in cazul carora succesul facea sa nu se vada relele si pacatele care se acumulasera de-a lungul timpului. Acestia erau cei care nu aveau constiinta impacata, le era teama si dadusera gres. Cand stateau intinsi, atingand trupul gol al tinerelor adormite, poate ca ceea ce se ridica din strafundul sufletului, strapungandu-i, nu era doar frica de moartea care se apropia si regretul pentru tineretea pierduta. Era poate si remuscarea pentru imoralitatile comise in viata si pentru nenorocul care poate aparea in familie atunci cand ai succes. Batranii nu aveau cu siguranta un zeu in fata  caruia sa ingenuncheze si sa se roage. Fata nu stia ca ei ii imbratisau cu disperare trupul gol si frumos, varsand lacrimi amare si strigandu-si nefericirea, si nici nu se trezea. Astfel, ei nu simteau nici rusine, si nici mandria lor nu era ranita. Puteau sa dea glas in voie regretelor si tristetii. Asa ca de fapt "frumoasele adormite" erau ca un fel de zei. In plus, corpul lor traia. Trupul lor tanar si mireasma lui aveau darul de a-i consola si pe acesti batrani disperati.
Gandindu-se asa, Eguchi a inchis incet ochii. Ciudat ca, dintre toate cele trei fete de pana acum, cea mai tanara si mai mica, cea mai putin experimentata, cea de asta-seara, ii trezea deodata astfel de ganduri! A tras-o si a strans-o in brate. Pana acum se ferise sa o atinga, dar acum ii cuprinsese tot trupul. Parca ii furase forta de a se opune. Avea un trup extrem de mic. Desi dormea adanc, a strans buzele, ca si cum l-ar fi simtit pe Eguchi. Soldurile ei osoase l-au impuns pe batran.
Oare ce viata va avea aceasta "fata mica"? Poate nu e sortita succesului si bogatiei, dar va avea ea macar o viata linistita? s-a intrebat Eguchi. Ar merita sa fie fericita macar pentru generozitatea cu care ii consola pe batranii care veneau aici, salvandu-i. S-a gandit chiar ca fata aceasta putea fi incarnarea vreunei zeitati, asa cum se spune in legendele de demult."